Manifest Anti-stereotipie (I)

Mi-am propus sa ma iau un pic de stereotipurile prezente in jurul nostru in viata de zi cu zi. Cum am inceput sa detest toate aceste metode de etichetare am decis sa fac o mica prezentare pentru fiecare. Totusi nu voi incepe cu obisnuitii de tip romanesc, voi incepe cu stereotipurile din muzica. Mai bine spus, “punkerii”.
Punkerii din Romania se impart in vreo 3 grupe. Doua din ele mari si late, alta mai micuta si lipsita de rost, dar va fi prezentata si ea.

Prima categorie – Manelistii deveniti punkeri.
Ai ascultat manele in prostie pana acum. Bun, asta a fost alegerea ta. Dar esti totusi plin de furie. Poate ca veverita de la discoteca la care te dadeai nu ti-a raspuns avansurilor, ba chiar si-a si batut joc de tine. Ce mai nesimtire din partea ei. Atunci te-ai gandit “am nervi, trebuie sa-i vars cumva”. Ai vrut sa utilizezi manelele sa scapi de nervi. Nu ai putut. Dupa asta te-ai gandit la varul ala indepartat al tau care cica asculta “panc”. Ai vazut ca el folosea asta ca pe o scuza sa bata tot ce ii iesea in cale (om destept si asta). Atunci fitilul din tartacuta ta seaca a scos o scanteie – “stiu. Voi face ca varu’Gigel”. Bravo tie. Esti pe cale de a deveni un idiot si mai mare. Ai inceput sa porti lanturi la pantaloni, ti-ai cumparat bratari tintate si tricouri negre(de data asta nu mai sunt mulate). Acum daca te dai la o fata si ea iti da cu flit poti sa ii dai doua capace si sa o violezi in baie, ca doar ai voie, esti “pancar”. Poti sa bati pe cine te enerveaza, cine se uita la tine, oricine. Ai voie, esti “pancar”. Asta e scuza ta pentru a folosi violenta. Mai multe nu am de spus despre tine, pentru ca imi provoci scarba.

A doua categorie – Punkerii “pink is punk”
Pe tine nu te inteleg. Daca o luam dupa cum a fost valul original de punk, a inceput ca un raspuns la muzica siropoasa existenta atunci pe piata. Oamenii care au dat startul punk-ului chiar nu au vrut ceva plin de inimioare si stelute, reflectau realitatea de atunci. Tu te-ai gandit ca e un lucru minunat, si i-ai adaugat cateva stelute, inimioare si putin sclipici. Esti indragostit de Sid Vicious. Deci, tu imi spui ca venerezi un om care habar n-avea sa cante la bas(avea bas-ul scos din priza in concerte), care si-a omorat prietena in timp ce era drogat si care a murit din cauza unei supradoze de heroina. Ce spui acum? Ca-ti placea doar mutra lui? Ah da. Frumusetea ne scoate din rahat intotdeauna. Pun pariu ca nici macar nu stii vreo melodie de la Sex Pistols. Ah, ce zici? Tokio Hotel? Punk? Sigur, tot ce vrei tu. Pleaca de aici si arunca-te in pubela cu copilasi emo, sau daca iti plac stelutele prea mult, arunca-te in marea de minimalisti.(P.S. nu-mi spune ca esti new school si ca eu ma iau de old school – pentru mine esti praf-school.)

A treia categorie – Punk pana la inima coaielor
Alt idiot. Posibil sa fii huligan. Punk tot inseamna derbedeu, hai sa te faci unul in adevaratul sens al cuvantului. Tu bei, mirosi urat, te bati, incepi pogu’sau mosheala pe la concerte, pe tine te ridica politia cand iese scandal undeva. Pe tine nu te intereseaza. Live fast – Die young. Vrei sa fii dragut cand oamenii se vor uita la tine in sicriu. Foarte dragut din partea ta ca te-ai gandit la ei. Esti un adevarat martir. Un teribilist. Nu ai limita. Nu ai habar cand sa te opresti. Sunt atat de multe lucruri in neregula cu metoda asta de gandire a ta, dar lasa. Macar tu mai dai dovada de creier in scurtele tale momente de luciditate. Pacat ca ti-e frica sa nu imbatranesti ca laptele si nu ca vinul.
Cam atat despre marea de punk. Am terminat cu un sistem de etichetare, voi trece la urmatorul. Cat mai curand posibil. (Curr Lee)